Personalitatea avocatului memorandist Mihai Veliciu dominǎ activitatea politicǎ a
comitatului Arad la finalul secolului al XIX-lea si începutul secolului al XX-lea.
Mihai Veliciu s-a nǎscut la 26 mai 1846 într-o familie de ţǎrani iobagi din
comuna Sepreus . Comuna este poziţionatǎ la o distanţǎ de 60 de km faţǎ de Arad si se
învecineazǎ cu comunele Apateu, Cermei si Sintea Mare. Tatǎl sǎu se îndeletnicea cu
agricultura, iar mama a fost apreciatǎ ca o femeie vrednicǎ.
Dupǎ ce urmeazǎ sase clase la scoala confesionalǎ din Sepreus, îsi continuǎ studiile liceale la Beius. Studiile si le continuǎ la Facultatea de Drept din Oradea.
Din anul 1876 va efectua stagiatura în cancelaria avocatului Mircea V. Stǎnescu,
iar în 1879 îsi va susţine la Budapesta examenul de titulaturǎ în avocaturǎ deschizându-si
cabinet la Chisineu-Cris.
Începând cu 1895 pânǎ în 1910, Mihai Veliciu a condus lupta politicǎ în calitate de presedinte al Clubului comitatens arǎdean al P.N.R.
La alegerile parlamentare care urmau sǎ se desfǎsoare în ianuarie 1905 Mihai
Veliciu era vǎzut de colegi ca favorit pentru a candida în circumscripţia Chisineu-Cris.
Acesta îsi cedeazǎ locul lui Ioan Russu- Sirianu. Cu toate cǎ nu candideazǎ în nici un
colegiu Veliciu coordoneazǎ campania electoralǎ a partidului.
Deosebit de activ este Veliciu si la alegerile din anul 1906. Acesta le cerea
alegătorilor din circumscripţia electorală Chisineu-Cris să fie prezenţi în data alegerilor
(30 aprilie 1906) în Chisineu încă de la orle opt. Liderul P.N.R îi ruga pe români să fie
disciplinaţi si să nu intre în discuţii cu tabăra adversă pentru a nu apărea disensiuni
Memorandistul Mihai Veliciu s-a îmbolnǎvit grav la 19 noiembrie 1909. Este
nevoit sǎ îsi închidǎ cabinetul de avocat si sǎ se retragǎ din politica activǎ.Bolnav fiind,
puţini au fost cei care l-au mai vizitat pe Veliciu.
Mihai Veliciu a reusit sǎ îsi vadǎ visul cu ochii , acela de unire a tuturor românilor
într-un singur stat. Din nefericire ,fiul sǎu cel mare, Romul, fost prefect al judeţului Arad,
se va stinge din viaţǎ prematur la 6 decembrie 1920. Omul politic, memorandist si avocat,
va trece la cele vesnice în data de 26 aprilie 1921 la vârsta de 75 de ani.