Informații generale

 

          Comuna Vătava este aşezată la extremitatea nord – vestică a judeţului Mureş, învecinându – se la vest cu satul Gledin, comuna Monor şi satul Sebiş din comuna Şieuţ, ambele din judeţul Bistriţa Năsăud; la nord se învecinează cu judeţul Suceava; la est, vecine sunt satele Deda Bistra şi Pietriş, din comuna Deda, iar la sud satele Morăreni şi Maioreşti, din comuna Ruşii Munţi şi satele Vălenii de Mureş şi Săcal, aparţinătoare comunei Brâncoveneşti.

          Cele trei sate ale comunei, Vătava, Râpa de Jos şi Dumbrava, situate din punct de vedere geografic în zona premontană a Câmpiei Transilvaniei, partea de nord a teritoriului ocupând ultimele formaţiuni muntoase ale Munţilor Călimani.

Peisajul geografic este dominat la nord de Muntele Poiana Tomii, cu altitudine de 1.469 m. Acest munte a marcat existenţa satelor noastre, viaţa oamenilor de aici:

 - de la poalele sale izvărăşte Valea Râpii, de-a lungul căreia se află satele Vătava şi Râpa de Jos;

- influenţează activitatea economică şi clima zonei;

- localnicii prognozează vremea după aspectul muntelui: când este acoperit de ceaţă, aceasta preveşteşte vreme rea, când se  ridică negura, va fi timp frumos.

- este interesant faptul că Poiana Tomii este situată pe direcţia nord a axei ce străbate cele două sate, oferind un peisaj deosebit de frumos.

Satul Vătava (fostul sat Râpa de Sus), are poziţia cea mai nordică, este format din satul propriu – zis şi cătunul Herţa, la 1,5 km nord de sat. Dacă în trecut se delimitau două zone ale satului, Josenii şi Susenii, în prezent, datorită extinderii acestuia, se individualizează: Josenii, zona centrală, Drumul Monorului, Drumul Dumbrăvii, Saca, Dealul Popenilor, Valea, Lazul.

Centrul satului Vătava este şi centrul administrativ comunal, aici se află Primăria, Poliţia, Şcoala generală, Poşta şi telefoanele, Biblioteca comunală, magazinele, Dispensarul veterinar iar în apropiere, se înalţă edificiul monumental al Bisericii Ortodoxe.

Satul Râpa de Jos este situat în continuarea satului Vătava, spre sud, iar între cele două sate se găseşte Dispensarul Medical Uman (în localul vechiului Notariat Cercual). Satul Râpa de Jos se întinde pe o lungime de 3,5 km de-a lungul Văii Râpii, având o dezvoltare liniară, determinată de relief. Centrul satului se află în treimea superioară, unde se află şcoala şi Căminul cultural „Simeon C. Mândrescu”.

Satul Dumbrava, aşezat în partea estică a comunei este străbătut de Valea Dumbrăvii, în amonte numită Hânţoaia, cu izvorul pe teritoriul satului Vătava. Satul are o dezvoltare radiară, permisă de relieful cu dealuri domoale, centrul satului cupride căminul cultural, mai multe magazine, în apropiere fiind şcoala şi Biserica.

 

Coordonate geografice:

Satul Vătava:

- latitudine 46˚57`N; longitudine 24˚45` E; altitudine 618 m (centru sat);

Satul Râpa de Jos:

- latitudine 46˚56`N; longitudine 24˚45` E; altitudine 553 m (centru sat);

Satul Dumbrava:

- latitudine 46˚56`N; longitudine 24˚48` E; altitudine 517 m (centru sat);

 

Oraşele apropiate:

Municipiul Reghin  - distanţa 25 km. Oraşul de care se leagă, în principal, relaţiile administrative, economice, comerciale, judecătoreşti, medicale, culturale ale localnicilor. Reşedinţă de plasă între anii 1918 – 1945 şi raion între anii 1947 – 1951.

Municipiul Tg. Mureş – distanţa 57 km. Reşedinţa judeţului Mureş, între anii 1918 – 1947 şi din 1969 până în prezent; Reşedinţa Regiunii Mureş Autonomă Maghiară, între anii 1947 – 1951 şi a Regiunii Mureş între anii 1951 – 1968. În prezent, oraşul Tg. Mureş a devenit, şi pentru locuitorii comunei Vătava, cel mai important centru administrativ, economic, comercial, medical, educaţional. În şcolile mureşene învaţă un număr mare de fii ai comunei; de asemenea, numeroşi vătăveni s-au stabilit în Tg. Mureş, unde au găsit un loc de muncă.

Municipiul Bistriţa  - distanţa 49 km. A fost întotdeauna apropiat de inima râpenilor şi dumbrăvenilor, mulţi dintre ei s-au stabilit aici, desfăşurând diferite profesii.

Oraşul Topliţa – distanţa 63 km. A fost centru al Raionului între anii 1951 – 1968, raion din care făcea parte şi comuna Vătava.

 

Localitati infratite:

Laval din Franta

 

Căi de acces

 - Din DN 15 (şoseaua Tg. Mureş – Topliţa) – de la Vălenii de Mureş, pe DJ 154 B (asfaltat):  6 km până la Râpa de Jos şi 9 km până la Vătava;

- Din DN 15, de la Morăreni pe DC 164 (drum pietruit) – 3 km până în Dumbrava şi 7 km până în Vătava;

- Din DJ Bistriţa – Monor – 7 km până în Vătava (drum pietruit);

- La sudul satului Râpa de Jos se află Halta CFR, situată pe tronsonul de cale  ferată Bistriţa – Deda (4 km de centrul Vătava).

Din Vătava sunt marcate trasee turistice care urcă în Poiana Tomii şi de acolo în Călimani.

 

Relieful

Partea nordică este dominată de formaţiuni muntoase aparţinând Munţilor Călimani (partea sud – vestică a acestora). Privind din Vătava, se pot individualiza trei vârfuri importante:

-         Poiana Tomii (1.469 m);

-         Vătăviţa;

-         Vătava, puţin sud – est de Vătăviţa. A dat numele satului Vătava (înainte Râpa de Sus).

Spre est se înşiră culmi muntoase de talie mică, unele ajungând până la Valea Bistrei.

Coborând spre sud, se află dealurile înalte acoperite cu păduri, păşuni şi fâneţe: Cetăţele, Târnicioare, Branişte (enumerate de la nord la sud), înspre judeţul Bistriţa – Năsăud, partea dreaptă a Văii Râpii; Podireu, Dealul Bontii, Dealul Dosului, Dealul Mâncelului, în stânga Văii Râpii.

Satul Vătava este aşezat în depresiunea dintre dealuri de înălţime medie: Cetate la nord; Dealul Pomilor, Poeniţa şi Saca la vest; Cărpiniş, Colibi, Laz şi Dealul Morii la est.

În partea nord – estică a teritoriului se găsesc dealurile înalte Cânepele, Runcu, Săcătură, Cărbunari, Bercina, Creţoaia.

 

Ape

Valea Râpii (pârâul Râpa) izvorăşte de la baza Poienii Tomii din zona Creang. Curge spre sud, străbătând cătunul Herţa, satul Vătava, satul Râpa de Jos, se varsă în Mureş în localitatea Văleni, la aproximativ 12 km. Afluenţi: Valea Pâraielor, Valea Laţî, Saca (pe dreapta), Valea Roginii, Pârâul Colibilor (pe stânga).

          Pârâul Căpălna  se află la vest, făcând hotarul cu comuna Monor (sat Gledin), este unul din pâraiele de origine a râului Luţ.

          Valea Dumbrăvii izvorăşte pe teritoriul Vătăvii, fiind la început pârâul Arini, devine pârâul Hânţoaia şi mai departe Valea Dumbrăvii care se varsă în Mureş la Maioreşti.

Pârâul Cuejdel. Situat la estul teritoriului, izvorăşte sub culmea Tătaru, are cel mai mare debit având numeroşi afluenţi: Valea Dosului, pârâul Dracului, pârâul Păşcanilor, Cuejdelul Mic (enumerate de la vest la est).

Pârâul Agriş. La vestul satului Rîpa de Jos, izvorăşte pe teritoriul satului Vătava, se varsă în Mureş la vest de Vălenii de Mureş. Are ca afluent Pârâul Brusturi.

Numeroasele izvoare aflate în zona nordică a teritoriului au făcut posibilă aprovizionarea cu apă a celor trei sate.

 

        Profesor,

Pantelimon Cioată