Economia rurală prezintă caracteristici diferite în funcţie de regiuni, de trăsăturile demografico-sociale şi de specificul economic. Această diferenţiere este vizibilă mai ales în ceea ce priveşte sărăcia în spaţiul rural românesc, reflectată într-un nivel scăzut de trai al populaţiei şi lipsei de surse de venit alternative. Activităţi specifice, altele decât cele agricole şi forestiere în spaţiul rural, depind de distribuţia teritorială şi de alte activităţi ale lanţului de distribuţie. Astfel, se poate spune că aceste activităţi depind de resursele naturale locale disponibile, de relieful şi de tradiţiile zonei. În ceea ce priveşte datele statistice, aşa cum s-a menţionat anterior, agricultura, industria alimentară şi silvicultura sunt de o importanţă primordială pentru economia rurală, prezenţa activităţilor non-agricole, în special a celor legate de sectorul primar, mai ales exploatarea resurselor naturale şi procesarea, fiind nesemnificativă. Activităţile din spaţiul rural includ: procesarea produselor alimentare, mici activităţi comerciale, de servicii şi meşteşugăreşti. Cu excepţia industriei miniere şi a industriei energetice, activităţile neagricole sunt derulate de către micro-întreprinderi şi întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri). În general, economia rurală este mai puţin diversificată şi într-o mare măsură, dependentă de activităţile agricole, ceea ce are drept consecinţă venituri reduse pentru întreprinzătorii din mediul rural. La nivel naţional, ponderea VAB în sectorul primar a scăzut cu 2,1% din 1998, devenind 14,1% în 2004; o scădere mai puţin semnificativă s-a înregistrat în sectorul secundar, 34,3% în 2004, în timp ce în sectorul terţiar (serviciile) a crescut de la 48,4% în 1998, la 51,6% în 2004. La nivel regional, rata VAB în sectorul terţiar a variat între 42,4% în Regiunea de Sud şi 50,9% în Regiunea de Nord-vest, în 2004. DEZVOLTAREA REA ECONOMICĂ A COMUNEI AGRICULTURA Suprafaţa: • Totală 26.598 ha • Agricolă 5.652 ha Din care: • Arabil: 50 ha • Vii+livezi: 0 ha • Păşuni: 5.032 ha • Fâneţe: 570 ha • Păduri: 20.364 ha • Intravilan: 127 ha • Neproductive :455 ha Suprafaţa totală a comunei este de 26.598 ha. Din aceasta, suprafaţa agricolă ocupă 5.652 ha(21,25%), pădurea 20.364 ha(76,56%), intravilanul 127 ha(0,48%) şi neproductivul 455 ha(1,71%). Suprafaţa agricolă este de 5.652 ha, din care teren arabil 50 ha(0,9% din suprafaţa agricolă), păşune 5.032 ha(89 %) şi fâneţe 570 ha(10 %). Suprafaţa agricolă(terenurile agricole şi fâneţele) a comunei se împarte astfel : Tabel nr. 11 - Suprafaţa terenurilor agricole SATUL SUPRAFAŢA HA Andreneasa 67,45 Borzia 23,93 Iod 39,21 Gălăoaia 45,07 Răstoliţa 386 Structura culturilor agricole este specifică zonei de munte, unde pentru cerealele de toamnă nu sunt condiţii climatice favorabile. Ponderea cea mai mare o are cartoful care a fost cultivat pe o suprafaţă de 25 ha(50 % din terenurile agricole), cu producţii slabe în anii 2005, 2007, şi foarte slabe în anul 2006. A două cultură, ca pondere, este porumbul, cultivat pe o suprafaţă de 20 ha(40 % din terenurile agricole), cu producţii asemănătoare nivelului naţional, excepţie făcând anul 2007, când producţia a fost aproape dublă faţă de nivelul naţional. Pe 5 ha se cultivă legume pentru autoconsum. În comuna Răstoliţa nu există nici o societate comercială cu profil agricol, terenurile agricole fiind lucrate de către exploataţiile cu profil mixt. Numărul acestora este de 353, din care 330 administrează între 1-5 ha, iar 23 între 5-10 ha. Datorită ponderii ridicate a exploataţiilor mici, terenurile utilizate pentru producţia agricolă nu permit o exploatare eficientă. Terenurile arabile se află în proporţie de 100% în proprietate privată. Din suprafaţa totală de 20.364 ha pădure 2.243 ha se află în proprietate privată, 3.339 ha aparţin comunei, 219 ha composesoratelor şi 14.563 ha ocolului silvic. Proprietar majoritar asupra păşunilor este Primăria comunei Răstoliţa, care deţine 4.935 ha din totalul de 5.032 ha, iar 97 ha se află în proprietate privată. Dat fiind faptul că localitatea este situată în zona montană, exploataţiile produc pentru autoconsum, iar în cazul în care acestea nu sunt suficiente, achiziţionează cereale pentru animale din pieţele apropiate sau fac schimb de material lemnos pe produse agricole. Din cauza faptului că suprafaţa de teren arabil a comunei este mică, dotările mecanice sunt puţine. Există un tractor de 45 cai putere căruia îi revine 50 ha de teren arabil şi este dotat cu plug, cu grapă cu tracţiune mecanică, remorcă şi cu o cositoare mecanică. Mai există 10 cositoare autopropulsabile, pentru producerea fânului. Deşi una dintre ocupaţiile de bază a locuitorilor comunei este creşterea animalelor, o singură gospodărie deţine instalaţie pentru muls mecanic, ceea ce reflectă faptul că crescătorii de animale nu au condiţii adaptate prevederilor comunitare. a) Creşterea animalelor Tabel nr. 14 - Specii de animale NUMĂRUL DE ANIMALE RASA Vaci 123 Bălţata românească Bovine între 6 luni şi 2 ani 30 Bălţata românească Bovine sub 6 luni 15 Bălţata românească Cabaline 35 Metis Porcine 166 Marele Alb Scroafe reproducţie peste 50 kg 18 Marele Alb Ovine 937 Ţurcana Caprine 173 Măgari+catâri 0 Animale de blană 0 Găini ouătoare 3.800 Familii de albine 0 Păstrăvării 0 Altele 0 Trebuie remarcat faptul că întreagă zonă a comunei Răstoliţa oferă condiţii propice creşterii animalelor. Majoritatea suprafeţei de păşune este folosită de către ciobani, care deţin un număr total de 937 de ovine. Numărul bovinelor este de 168, iar încărcătura cu animale ( taurine + ovine) este de 0,06 UVM/ha. b) Situaţia păşunilor şi a fâneţelor Deşi comuna dispune de 5.032 ha de păşune, aceasta nu este folosită în totalitate. In trecut erau aduse animale din alte comune pentru păscut, dar din cauza faptului că s-a redus efectivul de animale, această activitate nu se mai practică. În fiecare an pe o parte din păşune s-au efectuat acţiuni tehnice pe pajişti: lucrări de întreţinere, fertilizări, defrişări, etc. Până la revoluţie lucrările pe pajişti se făceau de către proprietarii de animale care prestau zile-muncă stabilite de către conducerea primăriei, în funcţie de numărul de animale deţinute. În prezent se încasează taxa pentru păşunat, din care se plătesc lucrările care se execută pe acestea. Din cauză că fondurile sunt insuficiente, nu se pot efectua lucrări de întreţinere pe întreaga suprafaţă. SILVICULTURA Din totalul suprafeţei de 26.598 hectare, fondul forestier ocupă 78,22 %, adică 20.807 ha, repartizat astfel:  În proprietatea statului – 13.213 ha.  Private persoane fizice – 595 ha.  Private prin composesorate – 342 ha.  În proprietatea bisericilor şi şcolilor – 408 ha.  Private ale primăriei Răstoliţa – 4.339 ha.  Private ale altor primării – 1.910 ha. AFACERI ŞI TURISM Numărul unităţilor economice - Total-45 - De stat -7 - Particulare -38 - Din care asociative-0 - Mixte-0 În comuna Răstoliţa sunt în total 45 de unităţi economice, din care 38 sunt private iar 7 de stat. Unităţi economice cu: - Până la 10 lucrători-24 - Între 10-50 lucrători -18 - Între 50-100 lucrători -1 - Peste 100 lucrători -2 Valea Mureşului deţine un potenţial turistic remarcabil şi foarte uşor accesibil. Localităţile situate în defileu oferă condiţii prielnice pentru turişti, constituind de altfel puncte de plecare către numeroase trasee turistice. Aici poate fi practicat şi pescuitul şi vânătoarea. Pitorescul zonei şi aceste posibilităţi au determinat mulţi turişti de toate categoriile de vârstă să se recreeze aici la sfârşit de săptămână, mai ales în sezonul de vară. Printre atracţiile turistice locale, pe lângă cele specifice turismului montan, se numără Parcul Naţional Călimani, Barajul, Biserica de lemn construită în anul 1784 – declarată monument istoric, monumente naturale precum şi obiceiurile şi tradiţiile locale şi gastronomia specifică acestei zone. În comuna Răstoliţa funcţionează în prezent patru pensiuni care oferă 70 de locuri de cazare.