Aşezare geografică Comuna Răstoliţa este situată în podişul Transilvaniei, la o altitudine de 530 m faţă de nivelul mării, la confluenţa munţilor Gurghiu si Călimani şi la mijlocul drumului între municipiile Reghin şi Topliţa. Comuna este compusă din cinci sate: Răstoliţa, Gălăoaia, Andreneasa, Borzia şi Iod, care sunt aşezate de-a lungul râului Mureş. Comuna are o suprafaţă de 26.598 ha şi se învecinează cu următoarele comune: la nord : judeţele Suceava şi Bistriţa Năsăud; la sud: Comuna Gurghiu; la est: Comuna Lunca Bradului; la vest: Comunele Deda şi Vătava Centrul de comună, satul Răstoliţa este situat în aval pe malul drept al râului Mureş, pe malul pârâului cu acelaşi nume. Bazinul montan Valea Răstoliţei, format din afluenţii Secu, Mijlocu, Tihu şi Bradul, are aproape 28 de kilometri, din care 14 km au fost străbătuţi de o cale ferată forestieră îngustă, construită la începutul anilor 1900, pe care se transporta material lemnos, rezultat din procesul de exploatare a pădurilor. Mergând pe Tihu, înspre nord, se poate ajunge până la vârfurile Bâtca Tătarului(1.531m), Ruscii(1.925m), Ciungetul(1.926m), Struniorul(1.879m), Bistriciorul(1.990m), Piciorul Scurt 1.475m) şi Vârful Ţiganca(1.362m), iar apoi în localitatea Colibiţa din „Ţara Bârgăului”. Clima Comuna Răstoliţa se situează în sectorul de climă continental - moderat de dealuri şi păduri. Prin urmare acestei zone îi sunt specifice verile relativ călduroase şi iernile lungi şi reci. Regimul precipitaţiilor se încadrează în limitele multianuale de 780-820 mm şi are o repartiţie relativ uniformă. Cantităţile cele mai mari se înregistrează în perioada de tranziţie primăvară-toamnă şi sunt mai scăzute iarna. Vânturile dominante sunt cele de Vest şi Nord- vest, cu intensitate şi frecvenţă mijlocie, cu excepţia perioadelor de manifestare a unor factori climatici, când vântul dominant este cel de est şi cel de nord-est, canalizat şi intensificat dinamic pe vale. C.3.REŢEAUA HIDROGRAFICĂ Mureşul, principalul colector de apă în întregul bazin al Transilvaniei, străbate teritoriul comunei pe o lungime de 18 kilometri, de la Panduri, la limita cu localitatea Lunca Bradului , unde pătrunde în comună şi până în aval de Gălăoaia, la Stărinoasa, unde părăseşte comuna Răstoliţa. Principalii săi afluenţi sunt pârâul Răstoliţa, care izvorăşte din inima munţilor Călimani, pârâul Iodului şi pârâul Borzia, cu izvoare principale din Munţii Gurghiului, cum sunt pârâul Gălăoaia, pârâul Vişa, pârâul Porcu, pârâul Costeasa, pârâul Tomoroga, pârâul Costeasa Mică, pârâul Costeasa Mare, pârâul Andreneasa şi pârâul Cobor. "Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa" reprezintă în principiu sistematizarea bazinului hidrografic al Râului Mureş, prin captarea celor mai importanţi afluenţi într-un lac de acumulare cu o suprafaţă de aprox 250 ha. Amenajarea se compune dintr-un baraj de arocamente cu mască de beton având o înălţime de 104 m, volumul acumulat în lacul din amonte care este de circa 14.000.000 mc apă, lacul se dezvoltă pe pârâul Răstoliţa. În cadrul amenajării sunt prevăzute şi două captări montane, ramura vest de 11 km care captează pârâul Vişa , Gălăoaia Mare şi pârâul Bistra, ramura est de 4,7 km, care captează pârâul Bradu şi Ilva Mare. După uzinare debitul se descarcă în bazinul compensator şi de acolo în râul Mureş. Scopul principal al amenajării este controlul şi reglementarea debitelor pe râul Mureş, în aval de acumulare. ISTORIC Localitatea este atestă documentar pentru prima dată în anul 1812, însă în interiorul bisericuţei de lemn din localitate, se află o plăcuţă care are inscripţionată data de 1780 şi se poate considera prima informaţie documentară. Conform „Dicţionarului istoric al localităţilor din Transilvania”(Suciu Coriolan), localitatea este atestată oficial din 1850, numindu-se Restol, Restosna, Restolcza, Restolţu. În anul 1854 cătunele comunei Gălăoaia, Andreneasa şi Iod, apar sub diferite denumiri ca: Galoja, Andranyasa, Andranyaszatalap, Andronyaszta, Iod, Iodu, iar restul satelor aparţinătoare comunei sunt amintite în dicţionarul istoric al localităţilor din Transilvania, ca fiind mai recente. Localitatea a atras ciobani din împrejurimile Reghinului cu nume ca: Gliga, Lircă, Simineţ, Gabor, sau de peste munţi, din Moldova, familiile Movileştilor. Aceste nume sunt şi astăzi cele mai des întâlnite în comună. La sfârşitul secolului al XIX- lea şi începutul secolului al XX-lea, pe locul „leagănului de ciobani”, trăiau 70-80 de familii, care se aflau sub autoritatea a două familii feudale Bánffy şi Kemény, care deţineau în vatra Mureşului aproximativ 100.000 ha de pădure. Le fel ca localitatea vecină, Deda, comuna Răstoliţa se situează în domeniul feudal al Castelului din Brâncoveneşti aparţinând baronului Kemény, ridicat în secolul al XV-lea.