. IOAN LADO DE ZAKAL (1831-1917), originar din Săcalul de Pădure, mare proprietar, baron (diplomă de nobleţe din 1610, vezi: Ioan Mihaly de Apşa: „Familiile nobile române”). A petrecut 25 ani în Italia, specializat ca şi antreprenor de drumuri şi poduri. A revenit din Italia cu o echipă de meseriaşi pietrari, cioplitori, drumari italieni (ex. Giacomuzzi, Marconi) şi slovaci (ex. Dietrich), dintre care 2 familii au rămas în Răstoliţa. A obţinut concesionarea construirii căii ferate Tg- Mureş – Miercurea Ciuc, pe care a construit-o cu echipa respectivă (inclusiv tunelurile şi cantoanele de piatră zidite, dintre care mai există câteva. De asemenea a construit drumul naţional Tg- Mureş – Miercurea Ciuc (înaint era un „drum de culme” prin munţi). Pe lângă terenul moştenit a mai cumpărat pământ şi s-a stabilit în comuna Răstoliţa, unde şi-a construit o casă cu etaj, care mai există şi astăzi. A participat la lucrările de cadastru ale judeţului, multe dintre cărţile funciare originale păstrându-i semnătura. A înfiinţat şi clădit şcoala din Răstoliţa, a lucrat – cu toate că nu avea pregătire în acest sens – ca învăţător neplătit, a contribuit la construirea bisericii noi – unde a avut strană până în urmă cu câţiva ani. A preparat înpiviniţa sa iod, pentru a-l oferi locuitorilor care aveau guşă. A fost căsătorit de două ori: cu TIŢA GOROG/GRECU, care a murit la naşterea fiului său: Ioan Lado de Zakal. Ulterior s-a căsătorit cu PARASCHIVA BRANEA, cu care a avut 10 copii, dintre care au trăit patru fete, născute în comuna Răstoliţa: Aurora, Maria, Iuliana şi Viorica.